marți, 16 decembrie 2008

www.invingemautismul.ro







Faptul ca am cunoscut personal doi dintre copiii ale caror povesti sunt relatate pe site-ul http://www.invingemautismul.ro/ , m-a convins sa va vorbesc si voua despre aceasta campanie.Fa o bucurie de sarbatori! Vino in ajutorul copiilor care sufera de autism, a caror ingrijire se ridica la 1000-2000 euro si pe care statul ii ajuta doar cu 500 ron lunar si doneaza macar 50 ron pentru copilul care te-a impresionat cel mai tare, sau pentru fondul comun!Acesti copii au nevoie de sprijinul nostru, campania fiind una foarte serioasa, in care s-au antrenat si persoane publice Manuela Harabor (care la randul ei are un baiat autist), Andreea Marin, Dana Nalbaru, Matei Calinescu si Bianca Brad.Doneaza pentru un copil anume sau pentru campanie in conturile RO90BRDE441SV30677974410 leiRO31BRDE441SV30678184410 eurodeschise la BRD - Groupe Societe Generale, Agentia Calea CalarasilorTitular cont: Fundatia Romanian Angel AppealCod fiscal: 7274690 Mentioneaza pe e-mail sau in formularul de la banca pentru ce copil donezi baniiFondurile donate vor fi folosite pentru plata terapiei pentru copiii inscrisi in campanie. In cazul in care se vor strange mai multe fonduri, ei le vor repartiza celorlalti copii ale caror povesti si fotografii le primesc pe adresa de e-mail a campaniei. In acest caz, dar si in cazul in care donatorii nu selecteaza un copil anume, alocarea fondurilor va fi stabilita de un comitet consultativ al campaniei. Pe pagina Despre campanie vei gasi informatii actualizate cu privire la fondurile stranse, utilizarea acestora, iar la pagina povestilor copiilor vei putea citi despre progresele inregistrate de ei in urma terapiei.Doneaza acum! Fiecare luna, fiecare moment conteaza. Un copil tipic poate invata cateva zeci de cuvinte si deprinderi noi intr-o zi. Fiecare zi fara recuperare adanceste prapastia dintre copiii cu autism si noi. Ajuta-ne sa-i aducem inapoi, in lumea noastra! Impreuna invingem autismul!

vineri, 28 noiembrie 2008


vreau ceva frumos.. vreau ceva spontan.. vreau ceva imbatator.. vreau emotie.. vreau suspans.. vreau nebunie.. vreau tinerete.. vreau energie.. vreau succes.. vreau apreciere.. vreau iubire.. vreau distractie.. vreau teatru.. vreau plimbari.. vreau sibiu.. vreau aroma.. vreau craciun.. vreau lisabona.. vreau fetele la barfa.. vreau afara din casa.. vreau dans.. vreau oaza mea de relaxare.. vreau moda.. vreau multi pantofi.. vreau narghilea.. vreau vin alb.. vreau sa fac totul..
vreau ritmul meu.. vreau sa fac intr-un an cat altii in 10..

miercuri, 26 noiembrie 2008

am SUPRAVIETUIT!

ieeeeeeeeeeeeeei! hihihi! am supravietuit unu pantofi, am primit vizite, cadouri si flori multe! (va iubesc) sir luuung de injectii, analize, alte chestii rusinoase pe care le stiu numai cei ce fac parte din personalul medical si mai ales operatiei!
mi s-a zis k pot conduce dupa 1 luna.. am condus dupa 2 sapt :)) am vandut in continuare mai mult cizme decat

sper ca de sapt viit, lucrurile sa isi reintre in normal (mai putin sportul care va fi amanat pana pe 20 si ceva decembrie)!
aceasta operatie ce a avut efectele unei lipoabsorbtii :)) fara a avea legatura cu domeniul estetic a avut si darul de a ma scapa de 7 kg, macar sa ma faca fericita pe un plan :)) daca tot am suferit pe toate celelalte:))
forfota de oameni din salon m-a facut sa ma simt ca bradul de craciun in jurul caruia se aduna prietenii si familia cu daruri si inimi curate!... dar si avalansa de sfaturi.. fa asa nu face aia! aolo io nu am simtit asa.. mi-a pus rabdarea deja aluuuungita la incercari peste care am trecut, in final cu brio!

duminică, 9 noiembrie 2008

scriu numai knd e de rau

de ce scriu numai knd e de rau? ...pfff
sa te duci la un control de rutina.. si upz.. sa urmeze o operatie..? imi e frica d mor numai knd ma gandesc la atingerea suava a unui ac:(( d'apeeey la o operatie.. sa speram k auzim de bine... in 3 sapt se presupune k voi fi k noua:) sper.. speeeeeeer.... sa am acelasi spor la piscina si la dansaaat...
brrr... emotii mari.. :(

luni, 13 octombrie 2008

zi de 13, zi cu noroc

..desi tuturor celor din jurul meu li s-au spart diferite oale in cap (picarea unui examen auto,deceptii in dragoste si din nou baietii e porci-la altii in ograda, din fericire), pot spune ca per total a fst o zi dragutza:)) am inceput-o cu o plimbare scurta cam din colentina pana la eroilor pana la fac.. a urmat apoi un seminar de doar o ora:)) si apoi un chiulit mic cu fetele la un film de gagici... singurul baiat prezent a declarat k s-a distrat minunat, si k ar fi sforait armonios in continuare, dak una dintre eroinele principale nu ar fi nascut "live" cu tipetele de rigoare amplificate cu sprijinul lui dolby:D si l-ar fi trezit la realitatea de a iesi "intre fete" :D
nebunia a continuat in masina lui bi knd muzica si agitatia ne-a fst dublaaaata de o mare denivelare a carosabilului din zona iancului, de rangul celor de la competitiile off road, care ar fi putut fi responsabila pt o berbeleaca adevarata si evident pt o confirmare a excentricitatii zilei rau famate de 13... buhuhu :P
asa k sfatu naratorului este distrati-va pe seama acestei zile buclucase!

sâmbătă, 4 octombrie 2008

cioc cioc... cine e??.. tu? care tu? tuaamna:)


iti dai seama cu adevarat ca a venit toamna, nu cand te prinde ploaia si iti rupe orice umbrela indiferent de calitatea sperata a acesteia, nu cand se intuneca devreme si incepe scoala, ci cand vezi k toata corola de frunze e acum pe trotuare, pe carosabil, pe parbriza si pe perdele(cel putin asa decoram eu camera in copilarie, in ciuda reactiilor dezaprobatoare ale mamei)..
eu de abia in noaptea asta, mergand pe mult batatorita strada dintre dristor si titan, am sesizat cioc ciocul toamnei si confetiile aramii ce se ambitionau sa infrumuseteze acest oras de altfel cam cenusiu!
A fost o seara cu de toate.. ras, film, dragoste, cearta, crispeala:)) -nu vine de la crispy streaps:P si mici revelatii.. am vzt boogie si mi-a placut f tare pt k eu adesea ma gasesc in relatie in postura care apartine de obicei barbatului, care in ciuda sentimentelor care pot fi si foarte profunde, vrea libertate... nu vrea sa fie sefuit si caruia nu ii trebuie un partener cu rol de nevasta... ce sa mai zicem vazand personajele, iubitului meu i-a crescut inima in piept realizand sansa pe care o are sa aiba langa el o fata independenta si nenevasta...
maine se intoarce L pe care o iubesc enorm... am atatea in gand pt ea:X nici nuj daca isi da seama.. o astept cu dor de 3 luni f lungi si f pline de evenimente, in care desi nu sunt implicata direct, m-au afectat f tare.. si m-au facut sa trag multe concluzii:D sau :( depinde din ce punct de vedere...
oricum... ideea serii a fost diversitate de emotii si caterinci

Mana in mana

se spune ca pe Cei mai Importanti Oameni odata ce ii numeri, constati ca nu sunt mai multi decat degetele de la o mana ... dar ce te faci cu momentele din viata, care te fac sa realizez ca numarul acestora descreste... daca pierzi un deget e dureros, dar nu e o tragedie, poti trai in continuare, te obisnuiesti si deprinzi noi indeletniciri cu cele ramase, acestea suplinind lispa primului pierdut...
vine numarul... 2 si tot asa... e din ce in ce mai greu ... dar daca pierzi un deget desi acesta exista?.. acele degete sunt ale tale.. simti ca inca parte din tine.. dar acea mana schilodita nu mai poate face ce facea inainte... nu se mai poate considera completa si fericita...
cred ca pt multi din noi, momentele definitorii in viata, cele care ne contureaza si ne vin ca o confirmare a unei anumite complicitati impartasite cu persoanele dragi, sunt aniversarile. cate degete avea o mana la 18 ani...:) eram mutant intr-un sens pozitiv... cate 10 degete si la maini si la picioare.. care ma faceau sa dau pe dinafara de stima de sine si imi endorfinizaiau:)) creierii...
dar ce se intampla cand dai cu capu de pragul de 20 ani..? sau in cazul unora iti rupi piciorul fix dupa acea noapte magica si porti apoi un gips ciclam pe care il plimbi si prin tari straine ca un alter ego al maturizarii care te asteapta..
nu imi place ce se intampla... mainile astea ale mele au pierdut rand pe rand.. multe degete... nemaifiind nici macar in standardele normalitatii... acum cu greu mai pot face ce faceam sau ce visam ca fac, acum nu le mai pot spune povesti din suflet, acum nu ma mai pot confesa lor si nu ma mai pot astepta sa fie toate parte din mine.. cand surplusul pleaca, degetele de conjunctura, atasate dupa un deget mai influent sau simpatic lor, speri ca macar raman cele importante...
speri si speri... ca ele vor fi sincere si te vor iubi cum tu le pretuiesti.. toti avem un deget preferat: cel mai frumos din toate, cel mai de incredere si care pare ca nu ne va trada niciodata. deodata se plictiseste de compania si de lacul transparent pe care il aplicai pe unghii... transparenta prieteniei e inlocuita cu oja treptat bej, rosie, ciclam, si in final cu cele mai inchise nuante ale paletei coloristice.. nu mai vezi ce simte, nu mai stii ce doreste si mai ales incepi sa te convingi ca minte si isi disimuleaza trairile... a fost degetul preferat atatia ani, nu te puteai astepta la asta din partea lui.. il iubesti in continuare, dar stii ca nu va mai fi niciodata cel mai de pret pt tine si mai ales doare cand simti ca pt el nu prea mai conteaza, umbla deja pe la alte maini.. frumos ojate, ce nu cunosc transparenta lacului si a sinceritatii.. in a caror companie se simt mai frumos mintite si ale caror fatete se schimba dupa ultima fita

slava domnului ca mai sunt si degete loiale, pe care la inceput le privesti cu indiferenta, sigur ca deja ai suficiente si nu le acorzi inca de la inceput afectiunea meritata... vin neambalate in cel mai scump french, au unghii fara extensii care nu se rup imediat ce viata devine grea..
va multumesc dragi degete ramase, datorita voua continui sa cred ca viata e cu adevarat frumoasa!
videografica filmulet razvan moisa